După ani de incertitudini și volatilitate economică, BNR prognozează o îmbunătățire semnificativă a climatului monetar din România, cu o rata a inflației estimată la 3,8% până la finalul anului 2025. Această evoluție vine pe fondul unor măsuri consistente de politici monetare, dar și al unor schimbări în dinamica prețurilor la nivel global și regional.
Este un semnal pozitiv pentru economie, dar și pentru cetățeni, care resimt tot mai puternic costurile de trai. Scăderea inflației în România reprezintă o gură de oxigen în special pentru categoriile vulnerabile și pentru sectoarele economice afectate de crizele recente.
Cauzele reducerii inflației în România
Scăderea prețurilor la energie și combustibili
Unul dintre factorii determinanți ai reducerii rata inflației este evoluția pozitivă a prețurilor la energie și combustibil. După perioada tensionată generată de criza energetică și de războiul din Ucraina, prețul gazelor naturale și al petrolului s-a stabilizat, cu efect direct asupra prețurilor de consum.
Aceste schimbări globale reduc presiunea asupra inflației interne și contribuie la o stabilizare a cheltuielilor gospodăriilor românești.
Reechilibrarea pieței alimentare
Și segmentul alimentelor cunoaște o normalizare a prețurilor, în contextul reluării fluxurilor comerciale și al unui an agricol relativ favorabil. Astfel, scăderea prețurilor la produsele de bază (pâine, carne, legume) a temperat avansul IPC – indicele prețurilor de consum – în al doilea semestru al anului.
Politici monetare și instrumentele BNR
Dobânda de referință și stabilitatea monetară
BNR a menținut o dobândă de referință ridicată în prima parte a lui 2025, tocmai pentru a tempera inflația. Acest instrument esențial al politicii monetare are rolul de a descuraja consumul excesiv și de a încuraja economisirea, reducând astfel presiunea inflaționistă.
Pe măsură ce inflația în România scade, se așteaptă și o relaxare treptată a politicii de dobândă, cu impact pozitiv asupra accesului la creditare și a consumului privat.
Indicii ROBOR și IRCC
Evoluția indice ROBOR și indice IRCC reflectă de asemenea stabilizarea pieței bancare. Scăderea acestor indici înseamnă dobânzi mai mici pentru creditele în lei, atât pentru populație, cât și pentru companii, contribuind la evoluția economică generală.
Impactul inflației asupra societății
Indexarea pensiilor și veniturile bugetarilor
Una dintre măsurile luate pentru a proteja puterea de cumpărare a românilor a fost indexarea pensiilor, corelată cu nivelul inflației. De asemenea, salariile bugetarilor au fost ajustate pentru a ține pasul cu evoluțiile economice, menținând un echilibru între cheltuielile publice și nevoile sociale.
Totuși, impactul fiscal al acestor creșteri nu este de neglijat și va trebui calibrat cu atenție în anii următori.
Încrederea consumatorilor
Pe măsură ce inflația anuală scade, se observă o creștere a încrederii consumatorilor, indicator important pentru dinamica internă a economiei. Românii încep să fie mai optimiști în ceea ce privește cheltuielile viitoare, achizițiile importante și planurile de economisire.
Inflația globală și comparații regionale
Situația în UE
La nivel european, tendințele inflaționiste sunt similare. Potrivit datelor Eurostat, inflația în România rămâne peste media UE, dar diferențele se reduc constant. State precum Polonia, Ungaria sau Cehia se confruntă cu dinamici similare, în timp ce Germania și Franța au reușit să mențină inflația în limite mai reduse.
Această comparare cu UE este relevantă pentru politica monetară a BNR și pentru menținerea competitivității economiei românești.
Cererea și oferta agregată
Un alt element important este echilibrul între cererea agregată și oferta agregată. În perioada 2023–2024, cererea internă a fost alimentată de consum și investiții publice, în timp ce oferta a întâmpinat dificultăți de aprovizionare. În 2025, se estimează o aliniere mai bună între cerere și ofertă, fapt ce contribuie la reducerea presiunii asupra prețurilor.
Perspective pentru o economie sustenabilă
Stabilitatea prețurilor și economia sustenabilă
Scăderea inflației este un pas esențial spre o economie sustenabilă. Prețurile stabile permit o mai bună planificare a afacerilor, încurajează investițiile și sporesc competitivitatea pe termen lung. În plus, o rata a inflației sub 5% este considerată sănătoasă pentru economiile emergente, permițând atât ajustări monetare, cât și stimulente fiscale moderate.
Provocări rămase
Chiar și cu aceste progrese, provocările rămân: volatilitatea geopolitică, prețurile internaționale la energie și presiunile bugetare pot afecta traiectoria pozitivă. De asemenea, evoluția cursului valutar și politicile externe ale BCE (Banca Centrală Europeană) vor influența în mod direct piețele locale.
