În contextul actual, România 2025 se confruntă cu un deficit bugetar ridicat, situat peste pragul de 5% din PIB. Acest nivel al dezechilibrului fiscal a atras atenția Comisiei Europene, care a reinstituit procedura de deficit excesiv. În acest cadru, autoritățile de la București au prezentat un plan de reducere a deficitului ambițios, cu obiectivul de a reveni sub pragul de 3% până în anul 2030.
Obiectivul este considerat fezabil, dar dificil, necesitând măsuri clare de ajustare a cheltuielilor publice și creștere sustenabilă a veniturilor bugetare, într-un echilibru fin între creștere economică și consolidare fiscală.
Măsuri propuse pentru reducerea deficitului
Reforme fiscale și eficiență administrativă
Guvernul intenționează să accelereze un set de reforme fiscale, ce vizează simplificarea sistemului de taxare, extinderea bazei de impozitare și combaterea evaziunii. Un accent important se pune pe digitalizarea administrației fiscale, astfel încât procesele de colectare a taxelor să devină mai eficiente și mai transparente.
De asemenea, se dorește o îmbunătățire a eficienței administrative, atât la nivel central, cât și local. Prin reducerea birocrației și automatizarea procedurilor, statul estimează economii anuale semnificative.
Revizuirea cheltuielilor publice
Un alt pilon esențial în acest plan de reducere a deficitului este controlul strict al cheltuielilor publice. Ministerele vor trebui să prioritizeze investițiile și să elimine cheltuielile nejustificate, cu accent pe transparența bugetară.
Se discută introducerea unor instrumente de analiză a priorităților bugetare, în special pentru domenii cheie precum educație, sănătate, infrastructură și apărare.
Finanțarea deficitului: împrumuturi și datorie publică
Echilibru între împrumuturi și investiții
Pentru finanțarea temporară a deficitului, guvernul va recurge la împrumuturi externe și interne. Cu toate acestea, este esențial ca aceste împrumuturi să susțină investiții publice productive, nu doar cheltuieli curente.
Creșterea investițiilor în infrastructură, sănătate și educație este considerată benefică pe termen lung, întrucât stimulează creșterea economică și poate aduce un plus de competitivitate economiei românești.
Monitorizarea datoriei publice și a ratingului de țară
Creșterea datoriei publice este o preocupare reală. Autoritățile urmăresc păstrarea unui rating de țară stabil, pentru a evita costuri mai mari de finanțare pe piețele externe. Agențiile de rating urmăresc atent performanțele României în ceea ce privește implementarea reformelor asumate în cadrul PNRR și dialogul permanent cu Comisia Europeană.
Politici economice și contextul macroeconomic
Corelarea cu inflația și creșterea economică
Unul dintre factorii cheie în ajustarea bugetară este nivelul inflației, care influențează atât veniturile bugetare, cât și costurile statului. Într-un context cu inflație relativ controlată și creștere economică moderată, România are spațiu pentru reforme fiscale fără a compromite stabilitatea macroeconomică.
Autoritățile mizează pe o expansiune economică anuală de aproximativ 3% în perioada 2025–2030, ritm considerat suficient pentru a susține consolidarea fiscală.
Domenii prioritare în buget: de la salarii la investiții
Salarii bugetari, pensii și asistență socială
Un segment important al cheltuielilor publice este reprezentat de salariile bugetarilor și de sistemul de pensii. Se propune o plafonare a creșterilor salariale în sectorul public, în paralel cu o reformă a grilei de salarizare pentru a încuraja performanța.
În același timp, sistemul de asistență socială va fi revizuit pentru a elimina suprapunerile și pentru a asigura o mai bună țintire a sprijinului acordat persoanelor vulnerabile.
Parteneriate public-private și atragerea de fonduri
Pentru a compensa limitările bugetare, guvernul va stimula parteneriatele public-private în sectoare strategice precum infrastructura și sănătatea. De asemenea, se mizează pe atragerea de fonduri europene nerambursabile și pe creșterea absorției fondurilor din PNRR și alte programe operaționale.
Aceste surse externe pot înlocui parțial resursele din bugetul național și pot reduce presiunea pe deficitul bugetar.
Combaterea evaziunii și promovarea conformării voluntare
Colectare eficientă și digitalizare fiscală
O componentă centrală a reformelor fiscale este intensificarea luptei împotriva evaziunii fiscale. Introducerea sistemelor digitale de facturare (e-Factura), trasabilitate a transporturilor (e-Transport) și raportare electronică (SAF-T) contribuie deja la creșterea conformității fiscale.
Aceste măsuri, împreună cu campanii de informare, încurajează și conformarea voluntară a contribuabililor, reducând nevoia de controale fiscale clasice.
